miercuri, 18 noiembrie 2009

Dulcea detasare

"Unele intamplari din viata ajungi sa le intelegi abia atunci cand devii detasat, cand rezultatul lor potential nu te mai afecteaza, cand ai reusit sa treci dincolo de ele si le poti analiza lucid si obiectiv."

Astazi ... mi s-a stricat (din nou) calculatorul! Oare de ce? Cred ca ceream o clipa libera pentru a reveni cu gandurile in trecut. Uneori o faceam prea des, traiam prea mult in trecut si uitam sa gust prezentul. Astazi am simtit nevoia sa "gust" unele clipe de atunci ...nu tocmai frumoase si-am regasit cateva scrise intr-un mini-jurnal :

" Probabil ar fi mai usor sa incep cu lamentarile, insa nu mai are niciun rost ...chiar DELOC! Ar fi minunat sa existe o carte, ca cea de pe vremea cand eram la scoala: "probleme si rezolvari" sau "intrebari si raspunsuri" ..raspunsuri si rezolvari corecte ..insa nu exista asa ceva (poate doar cele de matematica :) ). Te saturi sa tot auzi fraze intelepte, sa porti discutii interminabile ce pornesc inevitabil de la unele frustrari, la care solutiile sunt invariabil, fara finalitate...
Incepi cu vise si te trezesti la un moment dat ca viata asta-i de doua feluri: visata si traita. Citesti carti ce-ti ofera (vezi-Doamne) solutii magice, gen "cum sa ..", metode verificate, incercate, exemple peste exemple, insa ceva tot nu se leaga. Se leaga pentru unii, adevarul asta fiind general valabil doar pentru ei, iar pentru altii nu se potriveste de nicio culoare. Satula sunt de ezitari, de oameni ascunsi in spatele cuvintelor ..."

Partea interesanta e ca abia acum, cand sunt detasata, inteleg obiectiv gandurile si evenimentele de atunci. Abia acum inteleg de ce trebuia sa fiu ranita ...

2 comentarii:

  1. A venit si-un raspuns din partea Divinitatii, sub forma unui mesaj de la o persoana draga mie :
    "Dar cum putem sti cand am iertat cu adevarat pe cineva? Atunci cand constatm ca nici el, nici noi nu mai avem nicio reactie sentimentala de ura sau negativa. Cand ajungi in situatia ca la auzul numelui persoanei respective sa nu mai nicio reactie emotionala ... "

    RăspundețiȘtergere
  2. Cu siguranta, mai devreme sau mai tarziu iertam. Nu e asa sigur ca o suferinta mare, nu va lasa urme adanci, chiar daca cel ce a provocat-o este iertat sau uitat.Pana la urma cicatricile sunt cele cate ne fac sa fim noi, cu pasii inainte, stagnarile si cateodata pasii inapoi pe care i-am facut de fiece data cand am suferit, sau ne-am intalnit cu o situatie asemanatoare

    RăspundețiȘtergere