" DUMNEZEU ESTE ROMAN " videoclip oficial (muzica si text RAOUL)

Cand "a avea" se traduce "a demonstra"

Azi e o zi de introspectie . Si gasesc in sufletul meu teama, nesiguranta, probabil si datorita evenimentelor din ultima perioada din oras.

Pe mail primesc insa si "raspunsul" :

" Stii cum sunt prinse maimutele in Africa? Vanatorul pune o piatra de marimea unui ou de gaină, intr -o scorbura cu diametrul de sase centimetri. Maimutele il urmaresc de la distanta si sunt macinate de curiozitate.
Apoi vanatorul se indeparteaza la cativa metri. Imediat apare o maimuta care baga mana in scorbura. Ea simte ca acolo este un obiect şi incearca sa-l scoata. Dar diametrul scorburii este mult prea mic. Sigur ca maimuta isi poate scoate mana in orice moment, dar pentru aceasta este nevoie sa dea drumul pietrei si s-o piarda. Frica de a pierde o tine pe loc. Vanatorul se apropie şi baga maimuta in sac.

Te-ai gandit vreodata ca majoritatea lucrurilor pe care le faci zilnic le faci din frica de a nu pierde ceea ce ai deja? De dimineata cand te trezesti si te speli pe dinti (pentru a nu pierde zambetul ala din reclama) pana seara cand te arunci in pat obosit, pentru a nu pierde somnul de frumusete, totul este o goana cu mainile deschise pentru a pastra ceeea ce ai acumulat.
Lucrurile pe care le avem ajung sa ne detina si sa ne controleze viata. Ai castigat o masina la un concurs, dintr-o data nu mai poti dormi noaptea, de frica sa nu ti-o fure hotii.

Paradoxul zilelor noastre este ca suntem din ce in ce mai ocupati sa strangem lucruri, fara sa observam ca de fapt suntem mai ocupati sa nu pierdem lucruri pe care, de fapt, nu le-am avut niciodata .

Uite-te in jurul tau unde esti chiar acum, acasa, la birou, pe strada si pune-ti intrebarea: care sunt lucrurile fara care n-as putea trai, daca ar disparea brusc? (….)

Alergi de dimineata pana seara nu pentru a deveni mai liber, ci pentru a deveni mai sclav. Lucrurile pe care le cumperi nu te fac mai liber, ci doar te inrobesc mai tare. Cu fiecare cutie care se aseaza pe dulapul tau, esti mai las si mai fricos. Mai plin de frica de a incerca sa simti, sa traiesti. Fiecare lucru nou pe care il cumperi aduce cu el o doza de frica, egala cu valoarea pe care i-o dai. Cu cat un lucru pare mai valoros pentru tine, cu atat ti-e mai frica sa nu-l pierzi.

Si cand ti-e frica sa nu pierzi exact asta se intampla: PIERZI .
Cand ti-e frica sa nu-ti pierzi jobul, incepi sa nu mai risti, sa faci doar ce e strict necesar, ajungi indolent si esti data afara
Cand ti-e frica sa nu-ti pierzi iubitul / iubita incepi sa devii prea disponibil, sa faci orice compromis si esti parasit.
Cand ti-e frica sa nu-ti pierzi masina, nu dormi noaptea si te imbolnavesti  stai prin spitale si trebuie s-o vinzi ca sa poti sa te intretii.

Cineva imi povestea ca in evreieste nu exista verbul “a avea”, ci doar unul care se traduce mai bine prin “a administra” .

Nu “AI ” nici unul din lucrurile pe care le “ai ”  Azi sunt la tine, maine nu mai sunt. Si in timpul asta tu traiesti cu frica de a nu pierde ceea ce nici nu ai.
Oare degeaba sportivii care “nu mai au nimic de pierdut ” joaca mai bine de obicei? Atunci cand nu mai ai nimic de pierdut nu-ti pasa care e deznodamantul, conteaza doar ceea ce faci acum aici. Nu mai conteaza cat risti. Nu mai conteaza ca oamenii se uita ciudat la tine cand te manifesti altfel." (primita prin e-mail)

Cred ca ar trebui sa meditez mai mult la cele scrise ca maine nu-i luna viitoare si mai imbatranesc cu 1 an , iar cuvantul de ordine pentru mine ar trebuie sa fie INTELEPCIUNE !

Blonda la cumparaturi ...

Pentru a se dovedi ca blondele nu sint proaste, s-a organizat o conferinta de presa.
O blonda a fost intrebata:
- Cit face 1+1?
Ea raspunde:
- 5.
Din sala se aude:
- Mai dati-i o sansa.
Apoi este intrebata alta. Ea raspunde:
- 2. Din sala se aude:
- Mai dati-i o sansa...

Imi place sa merg la cumparaturi , parca cui nu-i place, insa nu-s foarte atenta la calculul total. Cred ca am o minte ce funtioneaza cu incetinitorul cand vine vorba de adunari, scaderi … Cine stie de cate ori poate n-am fost " sanctionata " pentru neatentia mea, insa macar n-am stiut ! 

Am acceptat pana si etapa cu restul in gume, bombonele si altele asemenea , mergand pe principiul ca macar se purtau corect cu mine.  Insa aziiiiii ... am fost prostita pe fata, incat la final am ramas tot eu datoare ! Nu pentru multi banuti ..in total cred e vorba de 1 leu , insa ma irita faptul ca am fost prostita pe fata.

Ma gandesc ca poate mi-o fi murit neuronul de singuratate , de n-a mai avut timp sa reactioneze !!! 

Insa ….. tura urmatoare reactionez ! Daca scoti creierul unei blonde ii creste nivelul de inteligenta !!!

ImPosibilitatea de a fi EU !

Cum sa faci fata unui vampir emotional, mai ales cand persoana in cauza are un grad apropiat ? Cum sa-l faci sa inteleaga ca ai viata ta si ca ti-ai dori sa nu te mai implice in frustrarile lui cotidiene ? Cu ignor-ul nu prea merge, macinarea interioara atingand uneori cote mari, majoritatea conflictelor nefinalizandu-se in niciun fel, inca chiar sunt reluate sub diverse forme: reprosuri, blesteme, indicatii.

Mai nou sunt vinovata ca nu incerc sa rezolv conflictele din cadrul cuplului lor, ca nu acord atentie si mai multa prezenta vietii lor.

Nu-i pot nega rolul important din viata mea si nici aportul pe care l-a adus vietii mele. Majoritatea vad o astfel de relatie plina de afectiune sincera si neconditionata, cu disponibilitatea de protectie , eu o vad ca pe-o sursa de stres. Comportamentul imatur, copilaresc, uneori parca ferindu-se de statutul de « adult », fac ca rolurile dintre noi sa se inverseze.  Mai rau e ca am o perceptie gresita despre dragoste (aspect sesizat destul de recent)… am invatat in timp ca aceasta e ca un fel de troc : ce pot face eu pentru tine si ce poti face tu pentru mine (idei sustinute la nivel inconstient ).

Faptul ca nu accepta sa fie contrazis, ca uneori parca vorbesti la pereti, atunci cand aduc in discutie problemele si preocuparile mele, obisnuinta de a critica, imaturitatea din punct de vedere sentimental si incapacitatea de a oferi un mediu emotional sanatos in care sa-mi dezvolt personalitatea,  imi dau senzatia ca nu va accepta cu adevarat niciodata conceptul de “ceilalti”...

Oare "sinele" are culoarea roz?

Ma simt tot mai atrasa de culoarea roz : imi caut bijuterii roz, mi-as fi dorit pentru nunta ce urmeaza o rochie de voal roz , aranjamentele florale rozii ma atrag din ce in ce mai mult …eu si cu cochetele fetite din ziua de azi ce ne dorim o astfel de nuanta !

Imi inspira inceputul, tineretea, magia trezirii la viata, energie si ma duce cu gandul la florile de cires. Se spune ca totusi culoarea iti induce regasirea de sine ! Oare am uitat de mine ? Oare am nevoie de momente in care sa ma simt bine cu mine ?

Imaginile care-mi apar in minte acum sunt legate de lenjeria mea roz, cu crengute de cires, de bijuteriile roz pe care le-am primit de la colege …oare sa fi stiut ele ca am nevoie sa ma regasesc, sa-mi recastig increderea, voiosia si confortul psihic ?  Oare ce-ar fi sa-mi fac un cadou roz azi … poate o esarfa frumoasa !

Oare numele blogului de la ce o fi pornit ? De la nevoia de-a vedea ce ma inconjoara in esenta ei, in sinele cel mai profund …. ?!

Bine ai venit, Karina-Octavia!

 

Cand viata te uimeste cu minunile ei,  lasi deoparte grijile si gandurile negre si incerci sa participi cu voiosie la magia ce tocmai se desfasoara in fata ta ... Copilul e o minune , e comoara  comoara familiei, ce completează şi uneşte un cuplu căsătorit. El formează FAMILIA ! 

Dupa lungi asteptari, planuri si vise a venit  cel mai frumos si dulce copil. Fie ca acest moment sa fie binecuvantat si ca micuta Karina-Octavia sa fie tot ce v-ati dorit vreodata! 

Adio Oana ...

E greu sa-ti gasesti cuvintele in astfel de momente si chiar de le-ai gasi, sunt de prisos … De ce acum ? Doar Dumnezeu stie … poate i-o fi mai bine acolo sus, in Raiul duhovnicesc al Maicii Domnului ! 

« De la tine intelegem, Fecioara,

Staruinta cea neinteleasa,

Si puterea pomenirilor line,

Din ruga smerita si stearsa. »